Categorie: Publicistică

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (24 octombrie 2016)

În zilele de 21 și 22 octombrie a.c., la Iași, a avut loc simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”. Manifestarea științifică a fost organizată de Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași din cadrul Academiei Române – filiala Iași, de asociația „Est- Democrația”, de asociația „Noua Junime” și de Primăria Iași, în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Complexul Muzeal „Moldova” Iași – Muzeul Unirii și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Iași.

Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la instituirea monarhiei constituționale în România și a 135 de ani de la proclamarea Regatului. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (28 septembrie 2016)

Moldova are nevoie şi vrea autostradă!

O constatare care, în nici într-un caz, nu este un slogan electoral sau o viitoare cocardă politicianistă, ci un subiect de dezbatere publică mereu amânat.

Tocmai din acest motiv, societatea civilă, îndeosebi cea din regiunea istorică Moldova, trebuie să propună agendei politice din următorii ani o temă de discuţie care interesează atât instituţiile de la Bruxelles, cât mai ales pe cele de la Bucureşti. Este inadmisibil că Moldova nu deține un singur kilometru de autostradă din 1989 și până astăzi!

Numai că societatea civilă a regiunii Moldova este prea puţin implicată în promovarea unei dezbateri naţionale asupra carenţelor infrastructurale. Inerţia societăţii civile se datorează lipsei unor campanii locale de informare asupra imperativului unor căi de comunicaţii terestre capabile să asigure o legătură fermă între graniţa de est şi cea de vest a Uniunii Europene. O excepție ar fi inițiativa civică „Moldova vrea Autostradă”, însă capacitatea acesteia de a defășura o campanie de informare susținută este redusă. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (1 septembrie 2016)

Cenzura ideologică din perioada regimului comunist, nepermiţând o cercetare istorică veridică decât atunci când episoadele sau personajele analizate nu deranjau Partidul Comunist, a reuşit contraperformanţa de a destabiliza materia şi meseria de istoric. Astfel, după aproape cinci decenii de totalitarism, s-au acumulat pasiuni și/sau resentimente, care, după 1989, au început să se manifeste public prin intermediul unor voci acuzatoare la adresa istoricilor. Aceştia din urmă au fost puşi la zid, cum că ar fi susţinut propagandistic regimul prin verdictele lor distorsionate în mod păşunist-comunistoid. (mai mult…)

Articol publicat pe Contributors (19 august 2016)

Întotdeauna a existat o doză de tensiune între instinctul individual de autonomie și imperativele vieții în cetate, această veritabilă „sabie a lui Damocles” amenințând cu iminența întreaga istorie umană. Falia dintre instituțiile statului și individ a existat dintotdeauna, iar rețetele eliminării acesteia nu au putut decât să o minimalizeze, și asta în cel mai bun caz. Un anumit clivaj există și astăzi, iar pe fondul crizei imigranților/refugiaților, acele corpuri intermediare care ar trebui să mijlocească relația dintre stat și individ (familia, școala, biserica, antreprenoriatul, asociațiile culturale, sportive sau recreative și comunitatea locală) se confruntă cu o variabilă necunoscută pentru modernitatea istorică.

Zorii europeni ai modernității au creat stări de spirit asemănătoare celor provocate de valul neîntrerupt de imigranți/refugiați ajunși în ultimii 2-3 ani în Europa, în sensul de angoasă amplificatoare a temerilor individuale legate de ziua de mâine. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (26 iunie 2016)

Reacția la rezultatul referendumului Brexit ridică câteva semne de întrebare cu privire la felul de a gândi a unora dintre concetățenii noștri. Aici îi am în vedere pe cei care, prin pregătire și meserie, au o oarecare vizibilitate în societate și, în consecință, sunt prețuiți civic de cei care din comoditate preferă să le ia de bune ideile.

Aceste persoane, mai mult sau mai puțin publice și cu pretenții docte, au emis o serie de păreri care suferă de un reducționism periculos. Cea mai deranjantă dintre aceste păreri, în special pentru cetățeanul de rând, este cea conform căreia balanța referendumului a fost înclinată de persoanele de peste 50 de ani și puțin instruite. Poate că așa a fost, dar dacă se chestionează credibilitatea votului universal, atunci se pune sub semnul întrebării constituționalismul modern. Iar în lipsa constituționalismului, nu știu ce alternative avem. (mai mult…)

Articol publicat pe platforma reviste Timpul (6 iunie 2016)

Cu ocazia galei „Primăvara Magiştrilor“, desfăşurată vineri, 3 iunie a.c., în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei de la Iași (2016), a avut loc o dezbatere cu tema „Valoare intelectuală în societatea contemporană”. Printre participanții la dezbatere s-a numărat și academicianul Bogdan C. Simionescu, unul dintre vicepreședinții Academiei Române. Cu această ocazia, acesta a ținut o alocuțiune despre implicarea intelectualilor în viața comunității. Pentru a înțelege rolul culturii, dar și pentru a-i acorda o mai mare pondere în societate, consider că astfel de mesaje sunt binevenite, de aceea voi reda în continuare câteva frânturi din cuvântarea sa. (mai mult…)

Articol publicat pe LaPunkt (24 iunie 2016).

Între 16 şi 18 iunie a.c., la Deva, a avut loc o conferinţă internaţională la care au participat cercetători din România, Republica Moldova şi Italia. Titlul conferinţei a fost „Naţiunea imaginată. Concepte şi etape în construirea identităţilor naţionale europene”, iar dintre conferențiari, cred că ar trebui pomenit academicianul Ioan-Aurel Pop, dintre toți participnanții, fiind probabil cel mai cunoscut publicului românesc.

Cu acest prilej, aş dori să readuc în atenţia celor interesaţi, lucrarea care, cel puţin aşa cred, a „sugerat” denumirea şi subiectul acestui eveniment ştiinţific. Cu siguranţă istoricilor le este cunoscut numele lui Benedict Anderson. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (27 aprilie 2016).

Dacă Olanda începutului de secol XVI a avut de a face cu tulipomania sau nebunia lalelelor, România începutului de secol XXI s-a confruntat cu diplomania sau nebunia diplomelor, cu un accent deosebit a celor din domeniul economic, juridic sau pedagogic (conform raportului Curții de Conturi a României, referitor la învățământul superior românesc din perioada 2011-2015). Este de la sine înțeles că ambele episoade au avut parte de speculanți și, în cele din urmă, de păgubiți. (mai mult…)

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (3 aprilie 2016).

În zilele de 31 martie şi 1 aprilie a.c., la Iaşi, s-a desfăşurat un veritabil colocviu cu şi despre istoricul Alexandru Zub, unul dintre cei mai cunoscuţi academicieni ieşeni.

În ultima zi a lunii martie, în Aula filialei Iaşi a Academiei Române, a avut loc conferinţa „Istorie şi discurs identitar la Academiei Română”, susţinută de însuşi Alexandru Zub. Istoricul a reamintit auditoriului că Academia a fost, chiar dinainte de a adopta denumirea şi forma cunoscută astăzi, o instituţie care a slujit sincer naţiunea română, apariţia sa plasându-se pe un făgaş caracteristic modernităţii, şi anume cel al constituirii unor instrumente capabile să creeze, să organizeze şi să emane forme moderne de cultură. (mai mult…)

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (20 martie 2016).

În anii 1877-1878, cu toate că luase parte la un război de partea taberei învingătoare, România a avut nevoie de un for deliberativ (Cogresul de la Berlin) pentru a-i fi recunoscute „meritele” care să-i permită să facă parte din comunitatea politică internațională. Situația a fost similară și la nivel științific, România trebuind să intre și în comunitatea științifică internațională, nu doar prin persoane private, ci mai ales la nivel instituțional, printr-o autoritate națională reprezentativă. De aceea avea nevoie de o breaslă științifică care să valideze norme, metode și, nu în ultimul rând, oameni care s-au remarcat în domeniul culturii și al cercetării. (mai mult…)