Cine sunt

Istoria nu-mi ocupă tot timpul, am răgaz și pentru pipă…

𝕱𝖎𝖎 𝖉𝖔𝖒𝖓, 𝖘𝖋𝖎𝖓𝖙̦𝖊𝖘̦𝖙𝖊-𝖙𝖊 𝖘̦𝖎 𝖘𝖋𝖎𝖓𝖙̦𝖊𝖘̦𝖙𝖊 𝖑𝖔𝖈𝖚𝖑!

*Nume: Remus Tanasă;

-locul naşterii: Botoşani, România;

*Studii:

-Facultatea de Istorie, Universitatea Al. Ioan Cuza Iaşi, 2013-2016 (doctorat);

-Facultatea de Ştiinţe Politice, Università degli Studi di Perugia, 2011-2013 (masterat);

-Facultatea de Ştiinţe Politice, Università degli Studi di Perugia, 2008-2011 (licență);

-Facultatea de Istorie, Universitatea Al. Ioan Cuza Iaşi, 2005-2008 (licență);

Cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Cartea care ilustrează activitatea desfășurată până acum este „Apostolul națiunii“: Mazzini și nașterea României moderne, cu o prefață de Francesco Guida, București, Humanitas, 2023, ISBN: 978-973-50-8198-0, CNCS: categoria A (istorie și studii culturale). Francesco Guida, profesor universitar emerit și membru de onoare al Academiei Române, opina în prefață că „această carte vine să umple un gol în cercetarea istoriografică românească privind impactul viziunii lui Giuseppe Mazzini în procesul de formare a ideii de națiune română”, iar Gheorghe Cliveti, profesor universitar și membru corespondent al Academie Române, că lucrarea „tânărului istoric ieșean Remus Tanasă se distinge printr-o notă de prospețime analitică și interpretativă, pe fond de asiduu efort de documentare sau de lectură”.

Cel mai recent articol care ilustrează preocupări similare este Alexandru Zub și Risorgimento-ul european, în Din lucrarea cuvântului în lume. Cărturarului Alexandru Zub, volum coordonat de Gheorghe Cliveti, Ed. Junimea, Iași, 2024, ISBN: 978-973-37-2821-4.

Cel mai recent studiu dintr-o revistă internațională BDI este Il contesto storico della “questione armena”, în „Il Pensiero Storico. Rivista Internazionale di Storia delle Idee”, an IX, nr. 16, decembrie 2024, IPS Edizioni, Italy; ISSN 2612-7652, BDI: ERIH PLUS.

În aceeași direcție tematică, menționez următoarele studii și articole: a) Prelude to genocide: „the Armenian question” and the massacres in the Ottoman Empire, în „The Romanian Journal of Modern History”, vol. XIII, nr. 1-2, June-December 2022, Iași, ISSN: 2068-715X, BDI: CEEOL; b) Armenii din Imperiul Otoman și ideea de națiune, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, Tomul LVIII, 2021, Iași, ISSN: 1221-3705, BDI: CEEOL; c) Between “millet” and self-determination: the Ottoman-Armenian case, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, (serie nouă), Istorie, LXVII, Iași, 2021, ISSN: 1221-843X, BDI: CEEOL.

Mai multe articole și studii aici.

*În planul diseminării internaționale, cele mai recente conferințe organizate de instituții științifice sau universitare din străinătate la care am participat sunt:

a) Mazzini, the Romanian Forty-Eighters and Bukovina, conferința internațională „Internationaler Bukowina-Tag Interdisziplinäre Nachwuchstagung zur Geschichte und Kultur der Bukowina am Bukowina-Institut an der Universität Augsburg” (Institutul Bukowina Augsburg, Universitatea din Augsburg – Germania), 20 noiembrie 2024;

b) Romeni ed italiani nel Comitato Democratico Europeo di Londra fra la „Primavera dei Popoli”e la Guerra di Crimea (1850-1853); conferința internațională „Guerra e società nell’Europa Centrale e Orientale, sec. XIX-XXI. Prospettive italo-romene. Giornata di Studi”, Accademia di Romania in Roma, 6 noiembrie 2024.

Totodată, menționez și seminarul internațional organizat de Dipartimento di Scienze Politiche, Universita Roma Tre în parteneriat cu cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, intitulat Mazzini e la nascita della Romania moderna (Roma, Italia); seminarul l-am ținut în data de 7 noiembrie 2024 și a avut loc în cadrul cursului Storia della formazione degli Stati nazionali nel XIX secolo, invitația venind din partea profesorului universitar titular al cursului, Antonio D’Alessandri.

*Varia

Socoteala unui îndărătnic…

Apariții publice / Interviuri

Blazonul familiei TanasăThe Armorial Register – International Register of Arms (nr. 0566, vol. 4, din 26 august 2020).

 

A te declara si mai ales a fi in zilele noastre nationalist este cu adevarat o dovada de tarie de caracter. Astazi cand cosmopolitismul este prezent mai mult ca oricand in societatea moderna, ideea de natiune pare a-si fi pierdut esenta iar orice incercare de revitalizare a acestei idei pare a fi sortita esecului. Astazi cand cetateanul român, francez, german sau ceh lasa locul incet dar sigur cetateanului european sau, ideii utopice de cetatean al lumii (citoyen du monde/ cittadino del mondo), globalizarea pare a fi de neoprit. Desi promotorii uniformizarii planetare au depus si depun un efort considerabil pentru a convinge popoarele lumii ca natiunile sunt in moarte clinica si ca oricare alt proiect in afara de cel cosmopolit\mondialist este sortit esecului, unii nu se lasa ademeniti de promisiunea iluzorie a bunastarii globale propuse de adeptii internationalismului. Exista, mai ales in Europa, miscari culturale si politice, care propun pastrarea, dezvoltarea si afirmarea propriilor particularitati nationale; limba, cultura si traditiile nationale au fost elementele prin care s-au identificat popoarele europene de la inceputul epocii moderne si pana in zilele noastre. Pe scurt, aceste elemente formeaza identitatea unei natiuni. Insa in plina epoca al calcului economic, identitatea nationala a unui popor nu mai este aducatoare de profit; daca in secolul XIX, la inceput de era capitalista, identitatea nationala si logica profitului “au colaborat” in folosul ambelor, in 2010, in epoca suprematiei marii finante internationale asupra statelor nationale, granitele si pietele comerciale locale au devenit impedimente in calea maximizarii profitului. Asadar se doreste eliminarea diferentelor dintre natiuni, omonegizarea in gandire si simtire, in vederea integrarii pietelor nationale in circuitul economic mondial; se doreste crearea unui “om nou” care sa danseaze pe melodia profitului economic. Deci, conform calculelor reci a elitelor economice, specificul national trebuie sacrificat de dragul teoriei profitului. ETIAMSI OMNES, EGO NON!