Articol publicat pe Adevărul (27 aprilie 2016).
Dacă Olanda începutului de secol XVI a avut de a face cu tulipomania sau nebunia lalelelor, România începutului de secol XXI s-a confruntat cu diplomania sau nebunia diplomelor, cu un accent deosebit a celor din domeniul economic, juridic sau pedagogic (conform raportului Curții de Conturi a României, referitor la învățământul superior românesc din perioada 2011-2015). Este de la sine înțeles că ambele episoade au avut parte de speculanți și, în cele din urmă, de păgubiți.
În cazul României, speculanții au fost cei ale căror conturi bancare au crescut direct proporțional cu numărul de studenți înscriși, adică unii dintre birocrații Ministerului Educației și o parte a profesorilor și a personalului administrativ din cadrul universităților sau facultăților, indiferent că vorbim de instituțiile de stat sau de cele private.
Conform raportului Curții de Conturi a României mai sus pomenit, „Universitățile au abdicat rapid de la misiunea lor socială, neconsiderându-se responsabile în a forma studenți care pot demonstra că stăpânesc anumite competențe și abilități și nici pentru faptul că absolvenții nu își găsesc locuri de muncă. În toată această perioadă, nimeni nu le-a evaluat după aceste criterii și nimeni nu le-a tras la răspundere pentru eșecuri. Din interese financiare, singura preocupare cu adevărat relevantă a fost înmatricularea cât mai multor studenți, indiferent de calitatea pregătirii acestora”.
Deznodământul? Industria diplomelor din România a produs șomeri fără cunoștințe, competențe, abilitățile sau aptitudini remarcabile, însă cu așteptări mari. Nimeni nu le-a spus studenților de la facultățile de economie sau de drept că piața muncii din România nu este atât de dezvoltată încât toți cei înscriși la aceste facultăți să se angajeze ca analiști financiari, contabili, avocați, consilieri juridici, mediatori, notari, ș.a.m.d. Doar cei mai buni sau cei „cu noroc” au reușit să profeseze în aceste domenii. Cei mai mulți dintre absolvenți s-au reprofilat cum au putut: unii au ales un loc de muncă unde diploma universitară nu contează, alții au plecat în străinătate, unii s-au încadrat în rândurile proletariatului corporatist, alții speră o cariera de politruc în vederea unei sinecuri.
Păgubită este întreaga societate românească deoarece s-au irosit resurse, s-au năruit visuri, s-au oferit modele greșite (alegând cantitatea în locul calității), s-a tolerat incompetența și s-a încurajat impostura prin accentul pus pe cosmetizarea cu diplome a CV-ului și prin diferitele forme de plagiat. Și de parcă astfel de neplăceri nu ar fi de ajuns, în ultima vreme, diletantismul a ajuns să relativizeze valoarea unor materii umaniste, dar aceasta este o altă discuție. (autor: Remus Tanasă)