Articol publicat pe platforma revistei Timpul (3 aprilie 2016).
În zilele de 31 martie şi 1 aprilie a.c., la Iaşi, s-a desfăşurat un veritabil colocviu cu şi despre istoricul Alexandru Zub, unul dintre cei mai cunoscuţi academicieni ieşeni.
În ultima zi a lunii martie, în Aula filialei Iaşi a Academiei Române, a avut loc conferinţa „Istorie şi discurs identitar la Academiei Română”, susţinută de însuşi Alexandru Zub. Istoricul a reamintit auditoriului că Academia a fost, chiar dinainte de a adopta denumirea şi forma cunoscută astăzi, o instituţie care a slujit sincer naţiunea română, apariţia sa plasându-se pe un făgaş caracteristic modernităţii, şi anume cel al constituirii unor instrumente capabile să creeze, să organizeze şi să emane forme moderne de cultură.
Academia a avut şi rolul de a pune umărul la construcţia şi valorificarea identităţii româneşti, prin armonizarea schimbărilor şi reînnoirilor necesare din epoca modernă, cu tradiţia primită de la strămoşi. Concluzia istoricului a fost că activitatea de până acum a Academiei ar trebui să ne bucure, căci, în ciuda oricăror inconsecvenţe, îndeosebi din timpul regimului comunist, aceasta a continuat să rămână un stâlp cultural şi spiritual.
Vineri, 1 aprilie, la Muzeul Unirii din Iaşi s-au lansat trei volume din seria „Opere Alexandru Zub”. A fost vorba de trei lucrări publicate la sfârşitul anului 2015 de Editura Universităţii „A. I. Cuza” din Iaşi: „Efigii istorice. Mihail Kogălniceanu, A.D. Xenopol, Vasile Pârvan”, „Istorie şi istorici în România interbelică” şi „Vasile Pârvan. Efigia cărturarului”. Despre parcursul istoric/istoriografic întreprins de Alexandru Zub prin intermediul acestor trei lucrări, dar şi prin întreaga carieră, au luat cuvântul, pe rând, nume importante la nivel naţional pentru domeniul istoriei: vicepreşedintele Academiei Române, Victor Spinei; prof. univ. şi prorector la Universităţii „A. I. Cuza”, Gheorghe Iacob; prof. univ. şi director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, Gheorghe Cliveti; prof. univ. Alexandru-Florin Platon; Dumitru Vitcu, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi. Întâlnirea a fost moderată de Andrei Corbea-Hoişie, directorul Editurii Universităţii „A. I. Cuza”, şi s-a bucurat şi de prezenţa primarului interimar al municipiului Iaşi, Mihai Chirica.
Din alocuţiunile invitaţilor am să redau nenominal câteva „secvenţe” pe care le-am considerat mai sugestive, referitoare la întreaga operă şi la volumele lansate cu acest prilej. Deţinând o listă impresionantă de cărţi valoroase, Alexandru Zub a reuşit, prin demersul său istoriografic, să salveze reperele culturale româneşti într-o epocă în care la catedrele de istorie se preda în conformitate cu tezele marxist-leniniste. Din cele exprimate de către invitaţi în faţa publicului, am mai reţinut că seria de lucrări istoriografice dezvoltată de Alexandru Zub este unica, din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a dezvoltat metodic un proiect intelectual de durată, seria „Opere Alexandru Zub”, editată începând din 2012 de Editura Universităţii „A. I. Cuza”, având menirea şi de a contrabalansa efortul recent de a marginaliza istoria ca materie de studiu şi ca discurs identitar.
La sfârşit, istoricul Alexandru Zub a ţinut să precizeze că a fi onest şi serios într-o meserie, este posibil şi sub o dictatură, modelele din trecut pe care alegem să le urmăm, având capacitatea de a ne da forţa necesară pentru a ne păstra rectitudinea şi verticalitatea chiar în condiţii potrivnice. (autor: Remus Tanasă)