În Ucraina, bucovinenii se vor declara români, nu „moldoveni”

Accesaţi, pe Internet, „zorilebucovinei.com” şi o să aveţi bucuria intrării în arealul electronic al ZIARULUI ROMÂNILOR DIN UCRAINA. O tribună a conaţionalilor, din regiunea care, pe harta statului ucrainean, păstrează formatul teritoriului furat României de Stalin, prin ruşinosul Pact Molotov-Ribbentrop. Nu întâmplător, actualul ambasador al Kievului, la Bucureşti, a condus regiunea corespunzătoare Bucovinei de Nord, Pământ Istoric Românesc.

Cine conduce publicaţia românilor din Bucovina de Nord, teritoriul hăcuit de Stalin, din trupul României?

Nicolae Toma. Un conaţional care s-a născut în anul 1956, în satul Boian, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi. În 1979 a absolvit secţia de ziaristică, a Universităţii de Stat, din Chişinău. Din acelaşi an devine corespondent special şi locţiitor al redactorului-şef, iar ulterior, din anul1999, redactorul-şef al ziarului românilor din Ucraina – ZORILE BUCOVINEI. În martie 2012, Nicolae Toma a creat, împreună cu coechipierii săi, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi, din regiunea Cernăuţi. Care este cheia sufletului acestui român, obligat de decedatul imperiu sovietic să trăiască, încă, sub stăpânire străină, deşi Pactul Molotov-Ribbentrop a fost repudiat la Moscova? O mărturiseşte singur, cu o modestie pilduitoare: „Să dăinuim împreună, în cuget şi simţire românească.” 

Din anul 1999 sunteţi redactorul-şef al ziarului românilor din Ucraina, intitulat Zorile Bucovinei. Care ar fi reuşitele redacţiei acestei publicaţii?

Nicolae Toma: În perioada celor 72 de ani de apariţie, cu regularitate, „ZORILE BUCOVINEI” a fost şi este unica publicaţie ce  e alături, cu inima, de românii din nordul Bucovinei, reflectând adevărul, durerile şi puţinele bucurii, problemele, realitatea zilnică, cu care se confruntă populaţia, indiferent de vârstă, îndeletnicire şi situaţie socială. Ziarul a respirat la unison cu idealurile şi speranţele românilor bucovineni, chiar şi în anii dictaturii comunismului, când noi, urmaşii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită şi înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”,  „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradiţiile culturale şi moştenirea literară a înaintaşilor – uneori fiind nevoiţi s-o facă prin intermediul limbii lui Esop.   „ZORILE BUCOVINEI”  a fost şi a rămas o adevărată oază a culturii naţionale, a personalităţilor ilustre şi talentelor bucovinene. Aproape toţi membrii uniunilor scriitorilor din Ucraina, România, Republica Moldova, originari din nordul Bucovinei,  au lucrat la ziarul nostru, majoritatea redactorilor-şefi ai publicaţiilor româneşti din ţinut, radiodifuziune şi televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicaţia noastră  a fost şi este Cetatea de Scaun a Limbii Române, promotoarea  şi reazemul de nădejde al Graiului Matern, cu rădăcinile ei perene, păstrătoare ale fiinţei naţionale. Cuvântul a fost şi este – pentru ziariştii noştri -, nu numai „o vatră în care arde jăraticul vieţii”, nu numai o oglindă a duhului, ci şi un veşmânt al gândului, o taină ce ne-a apărat, o tămadă, pentru rănile sufleteşti, provocate de vicisitudinile istorice şi politice. „ZORILE BUCOVINEI” e unicul ziar românesc, din Ucraina, care pledează pentru implementarea Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor” conform căreia, în localităţile unde  cel puţin 10% din populaţie o constituie – în cazul nostru – românii, ROMÂNA urmează să obţină statutul de limbă regională, adică să se bucură de aceleaşi drepturi, ca şi cea ucraineană, de stat. Însă în Ucraina, spre deosebire de statele europene civilizate şi democrate, legile sunt doar adoptate, dar nu şi aplicate. În respectivul caz, conform legislaţiei, este necesară  adoptarea  acestei hotărâri la o sesiune locală, pentru care trebuie să voteze majoritatea deputaţilor, care sunt presaţi,  stau cu frica în sân,  ca să nu piardă posturile şi businessul. Iar alţii, de exemplu, sunt nişte mancurţi, care obţin cetăţenia română, doar pentru a călători, fără probleme, prin lume, dar sunt categoric împotriva legiferării limbii române în documentaţie, învăţământ etc. Pentru aceşti trădători de Neam şi Ţară am publicat textul unei adresări, către deputaţii locali, în limba română, şi un model al hotărârii sesiunii locale, în limba ucraineană.   Or, întru dăinuirea graiului străbun,  neamului românesc, de acum 9 localităţi, din nordul Bucovinei, au demonstrat deja că  îşi iubesc  Graiul, susţinând astfel, sus şi tare, că sunt ROMÂNI, vrednici urmaşi ai Voievodului Ştefan cel Mare şi ai Marelui Eminescu. Bisăptămânalul „ZORILE  BUCOVINEI” este publicaţia cu cele mai vechi tradiţii şi cu cel mai mare tiraj, printre ziarele minorităţilor naţionale din Ucraina. Are peste 14.500 de abonaţi şi un număr impresionant de cititori, care permanent ne scriu, articolele cărora le publicăm în ziar. Această legătură spirituală, cu cititorii, o continuăm de-a lungul timpului şi ne mândrim cu ea, deoarece, în  prezent, când NU mai este susţinut financiar de statul ucrainean, ziarul apare anume graţie ataşamentului lor faţă de îndrăgita publicaţie.  (Sursa: Adevarul)

Vezi tot interviul AICI…