În mentalul colectiv, „boieria” și „haiducia” desemnează două moduri de viață care, dacă nu sunt antagoniste, au tendința de a se afla într-o asemenea relație. „A fi boier” ar însemna a trăi pe picior mare, a fi mai egal decât alții în fața legii și a profita de pe urma sudorii frunții altora. „A fi haiduc” ar însemna a trăi pe picior de ducă, a nu prețui legea, cel puțin nu cea în vigoare, și a fi solidar cu cei care-și câștigă existența cu sudoarea frunții. Astfel îmi începeam un articol pe care l-am scris acum aproape zece ani. Dar oare așa să fie sau poate că mentalul colectiv a fost alterat și impregnat de hybrisul unui moment care se tot prelungește?
Despre aceasta și despre încă o seamă de daraveri am relatat sâmbătă, 22 august, la Conacul Moruzi din Vf. Câmpului (Botoșani). Evenimentul în sine este unul muzical , făcând parte din cadrul celei de-a VI-a ediții a 𝐶𝑜𝑛𝑐𝑒𝑟𝑡𝑒lor 𝑝𝑒 𝑆𝑖𝑟𝑒𝑡 (14-23 august 2026). Organizatorii au considerat că o pastilă istorică nu ar strica, așa că am povestit câteva ceva din cele de mai sus. Pe deasupra, am mai zis câte una alta despre „talpă”, „neam” și „ocină”, n-am putut să le evit.
