Articol publicat pe Adevărul (14 ianuarie 2016)
Se știe că atunci când vine vorba de birocrație, tarele sunt multe. O astfel de bilă neagră o constituie și tendința de a emite documente cu intenția de a clarifica dispozițiile legale în vigoare, dar care nu fac decât să încurce și mai multe ițele.
Acesta este și cazul circularei trimise ieri, 13 ianuarie a.c., federațiilor sportive naționale de către Elisabeta Lipă, Ministrul Tineretului și Sportului (vezi circulara AICI). Documentul a fost emis în urma incidentelor cu tentă etnică de săptămâna trecută, de la un meci de baschet feminin disputat la Sf. Gheorghe și contând pentru etapa a 17-a din cadrul Ligii Naționale de Baschet Feminin (mai multe detalii AICI).
Circulara nr. 377 din 13.01.2016 aduce la cunoștință organizatorilor de competiții sportive oficiale dispozițiile referitoare la „Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 21 noiembrie 2001. Mai exact, precizează explicit dispoziția articolului 13, alin. (1), lit. (e) și cea a articolului 16, pentru ca la sfârșit să le reamintească federațiilor că nerespectarea dispozițiilor se sancționează cu amendă între 2500 și 5000 de lei, conform articolului 24, alin. (2) și (3).
Regulamentul Federației Române de Baschet prevede ca înaintea desfășurării partidelor oficiale să fie intonat imnul oficial al României. La o citire atentă a Hotărârii Guvernului nr. 1157/2001, nu rezultă că este interzisă intonarea imnului național la manifestările publice desfășurate în România. Articolul 13, alin. (2) prevede că „imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de învăţământ sau în alte instituţii de cultură”. Într-adevăr, stadioanele sau bazele sportive nu fac parte din categoria instituțiilor de cultură, dar nu există vreo dispoziție clară care să interzică imnul.
Era necesară această circulară a Ministerului Tineretului și Sportului? Din punctul meu de vedere, nu, pentru că provoacă confuzie în rândul federațiilor sportive, fapt ce nu face decât să confirme că reglementarea birocratică excesivă îngreunează sfera socială.
Cum rămâne cu imnul Ținutului Secuiesc intonat la fiecare partidă pe teren propriu al echipei de baschet din Sf. Gheorghe? Cred că acesta este mai degrabă problematic decât imnul nostru național, deoarece nu reprezintă un imn oficial al unui alt stat, ci constituie un factor latent de instabilitate, putând deveni o armă pentru politicienii cu intenții xenofobe sau secesioniste. (autor: Remus Tanasă)