Etichetă: Uniunea Armenilor din România

În ultimii ani, în spațiul public și piața ideilor au fost deversate o serie întreagă de imagini și concepte distorsionate despre trecutul românesc și despre istoria universală. Pricina trebuie căutată printre „specialiștii” din categoria lui „caută fără a cerceta pe Google”, adică printre acei inși care au pretenția de a fi considerați istorici fără a avea pregătirea sau stagiile de cercetare validate de agora științifică a istoricilor de profesie. Pornind de la aceste premise, istoricii și cercetătorii de la Institutul de Istorie „A.D. Xenpol” din Iași, alături de o serie de specialiști din Botoșani, au demarat un proiect de popularizare a istoriei pe meleagurile Botoșanilor, intitulat „De la istoria universală la istoria locală: Conferințele Institutului «A.D. Xenopol» la Botoșani”. Demersul istoricilor ieșeni e de a transmite că gândirea istorică critică este posibilă în mod nepătimaș, și, totodată, de a populariza istoria.

Astfel, pe 19 aprilie a.c., a avut loc un prim eveniment, în colaborare cu Uniunea Armenilor din România – sucursala Botoșani: „Comunitatea Armenilor din Botoșani și genocidul armean”. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (22 iunie 2022)

Sâmbătă, 18 iunie a.c., Dumbrăveniul a fost gazda unui eveniment cultural-artistic organizat de filiala locală a Uniunii Armenilor din România prin implicarea domnului Ioan Călinescu.

Atestat ca localitate încă din 1332 sub denumirea de Ebesfalva (Ibaşfalău în limba română), din 1733, datorită prezenţei benefice a armenilor, satul devine târg iar denumirea este schimbată, între 1733 şi 1918 purtând denumirea de Elisabethopolis/Elisabetopol/Erzsébetváros/Eppeschdorf/Elisabethstadt. Ulterior, numele oraşului a fost schimbat în Dumbrăveni. Urmele prezenţei armeneşti în oraş sunt arhiprezente, tocmai din acest motiv puţinii armeni rămaşi şi astăzi pe aceste meleaguri organizează an de an o serie de evenimente culturale, artistice sau culinare. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, la iniţiativa Fundaţiei Armene Dumbrăveni şi a Institutului de Armonologie din Cluj, avut loc un eveniment compus din trei părţi: expoziţia „Arta vestimentară armeană – Ceremonie şi Tradiţie”; un simpozion istoric (dr. Oana Habor, pr. Tibor Babota, dr. Tudor Sălăgean, dr. Remus Tanasă) şi un concert la duduk susţinut de solistul Radu-Cosmin Băleanu, împreună cu grup de muzicieni din cadrul Filarmonicii de Stat din Timişoara („dudukul” este un instrument tradiţional armenesc). Evenimentul a fost deschis de Excelenţa Sa Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei în România. (mai mult…)

Articol publicat pe Adevărul (25 octombrie 2019)

Miercuri, 23 octombrie 2019, în Aula Academiei Române, a avut loc simpozionul „Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene”; sesiunea festivă a reprezentat continuarea firească a evenimentelor pe care armenii din România le-au organizat cu ocazia „Zilei limbii, alfabetului și culturii armene”, care, începând din acest an, se sărbătorește la data de 12 octombrie. România este prima țară din spațiul ex-sovietic care oficiază acest eveniment. Legea nr. 181/2019 din 11 octombrie 2019 a fost adoptată de președintele României, în urma propunerii legislative inițiate de deputații Varujan Pambuccian și Varujan Vosganian.

Cu această ocazie au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu (vicepreședintele Academiei Române), Varujan Vosganian (președintele Uniunii Armenilor din România), David Gyurjinyan (președintele Comitetului limbii armene din Ministerul Educației al Republicii Armenia), Tudor Sălăgean (directorul Institutului de Armenologie din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj), P.S. Episcop Datev Hagopian (Întâistătătorul Arhiepiscopiei Armene din Romania), Varujan Pambuccian (vicepreședintele Uniunii Armenilor din România), prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu (filolog și teolog), Andrei Timotin (directorul Institutului de Studii Sus-Est Europene) și Andrei Daniel Gheorghe (parlamentar). (mai mult…)