Articol publicat pe Adevărul (25 octombrie 2019)
Miercuri, 23 octombrie 2019, în Aula Academiei Române, a avut loc simpozionul „Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene”; sesiunea festivă a reprezentat continuarea firească a evenimentelor pe care armenii din România le-au organizat cu ocazia „Zilei limbii, alfabetului și culturii armene”, care, începând din acest an, se sărbătorește la data de 12 octombrie. România este prima țară din spațiul ex-sovietic care oficiază acest eveniment. Legea nr. 181/2019 din 11 octombrie 2019 a fost adoptată de președintele României, în urma propunerii legislative inițiate de deputații Varujan Pambuccian și Varujan Vosganian.
Cu această ocazie au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu (vicepreședintele Academiei Române), Varujan Vosganian (președintele Uniunii Armenilor din România), David Gyurjinyan (președintele Comitetului limbii armene din Ministerul Educației al Republicii Armenia), Tudor Sălăgean (directorul Institutului de Armenologie din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj), P.S. Episcop Datev Hagopian (Întâistătătorul Arhiepiscopiei Armene din Romania), Varujan Pambuccian (vicepreședintele Uniunii Armenilor din România), prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu (filolog și teolog), Andrei Timotin (directorul Institutului de Studii Sus-Est Europene) și Andrei Daniel Gheorghe (parlamentar).
Conform celor declarate de Varujan Pambuccian în cadrul simpozionului, se dorește ca 12 octombrie să devină o sărbătoare de talie internațională, poate chiar la UNESCO, care să pună în lumină limba, alfabetul și cultura armeană; data nu a fost aleasă la întâmplare, căci, la 12 octombrie, Biserica Armeană (Biserica Apostolică Armeană) îi celebrează pe sfinții traducători, adică pe călugării care au tradus Biblia în limba armeană.Conform aceluiași Varujan Pambuccian, limba, scrierea și cultura întru Sfânta Treime reprezintă ADN-ul cultural al poporului armean.
Președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a amintit, printre altele, că armenii din România reprezintă una dintre cele mai vechi colonii armenești din lume, cu o viață publică neîntreruptă încă din anul 967, când armenii sunt atestați pentru prima dată în spațiul românesc, la Cetatea Albă. Într-adevăr, după cum pomenea la vremea sa Nicolae Iorga, armenii pot fi considerați co-întemeietori de țară, în special dacă ne gândim la Moldova și la prezența și însemnătatea comercială a armenilor în partea de nord a acestei regiuni. Menționând succint câteva dintre realizările și personalitățile de origine armeană din România, Varujan Vosgnaian a concluzionat afirmând că istoria armeană de pe teritoriul țării noastre nu este decât o istorie în miniatură a culturii și civilizației românești.
Cu ocazia simpozionului, Uniunea Armenilor din România a acordat doamnei prof. univ. Dr. Francesca Băltăceanu o distincție pentru întreaga carieră și pentru promovarea limbii, alfabetului și culturii armene în România. Amintim că distinsa profesoară și-a susținut o teză de doctorat intitulată Locul limbii armene între limbile indo-europene: relaţii între armeană şi daco-moesiană, predând ani buni cursuri de limbă armeană clasică la Universitatea Bucureşti. Mai multe informații despre simpozion, precum și despre cuvântările participanților pot fi regăsite accesând Ararat, periodicul online al Uniunii Armenilor din România. (Remus Tanasă)